duminică, 24 februarie 2013

Rainbow at your neck

Vorba aceea, ca planul de acasa nu se potriveste cu cel din targ, nu a fost niciodata mai potrivita precum in cazul colierului de care va povestesc astazi :) Initial am vrut sa fac doua: unul care sa se aseze frumos la baza gatului, cu doua siruri de agate, si unul lung care sa se poata purta ca atare sau invartit in jurul gatului. Chiar ma apucasem de treaba...



Dar astazi, cand am primit o comanda fulger, a trebuit sa regandesc designul. Pana la urma, le-am combinat pe cele doua, rezultand un superb colier cu trei siruri, pe pincipiul "the more the better":) Colierul este sustinut de catre o panglica dubla din satin neagra, cu ajutorul careia se leaga jucaus la spate si permite, totodata, modificarea lungimii, dupa dorinta sau in functie de hainele pe care le accesorizeaza. La fiecare capat, panglica are cate o micuta si dragalasa agata.

Colierul il va purta o tanara superba care isi serbeaza ziua chiar astazi, de Dragobete. Me proud :) La multi ani!

Bucataria ca o joaca... Homemade bread

Nu este pentru prima data cand fac paine. Dar am facut acum atat de mult timp, ca parca nici nu as fi facut vreodata :) Chiar si asa, imi aduc perfect aminte ca a fost proaspata pe moment, dar a doua zi puteai sparge lejer capul oricui cu ea. Am mai facut o data si chifle pentru plijeskavica, chiar bune, dar parca nici astea nu se pun... :)

In fine, dupa ce m-am uitat pe zeci de retete, am ales-o pe cea mai simpla dintre cele ale caror ingrediente le aveam in casa. Chiar si asa, am realizat ca am doar jumatate din cantitatea de faina necesara, dar daca era sa ratez painea, macar era mai putina de aruncat :). Asa ca mi-am suflecat manecile si am purces la treaba.

Nu vreau sa insist asupra retetei. Este luata de pe blogul Edith's Kitchen si mai bine las link-ul. Cert este ca am avut ceva emotii, dar, desi nu consider ca mi-a iesit perfecta, este foarte buna. Intentionam sa o dau cu putin galbenus pe deasupra sau cu apa si sa presar susan sau mac, dar am uitat :). Iar tava am tapetat-o cu gris, fiindca faina, evident, nu mai aveam. Una peste alta, rezultatul este multumitor, asa ca sunt extrem de happy. Si cel mai important... este foarte buna si a doua zi!



Asadar, am mancat-o cu maxima placere si... o delicioasa zacusca de ciuperci facuta de mama mea :)


In concluzie, sunt hotarata sa mai fac cel putin inca o paine luna aceasta. Da, da. Stiu ca azi suntem in 24 februarie :). Am si ochit una deja, tot de pe blogul lui Edith, care nu necesita dospire.

joi, 21 februarie 2013

The Great Gatsby

Cred ca aveam vreo 12 ani cand am citit pentru prima data Marele Gatsby. Pe urma am vazut si filmul. Asa am reusit sa il uit pe Alain Deloin de care ma indragostisem cand am vazut A fost odata un hot. De fapt, cred ca ma indragosteam de cate un alt actor, cu fiecare vizionare. Dar cu Redford a fost altceva... M-a tinut pret de vreo doua, trei filme :) Cred de vina a fost senzatia ca personajul sau, Jay Gatsby, avea nevoie de cineva care sa tina la el cu adevarat, iar suferinta lui ma facea sa imi doresc a-i putea-o alina cumva :)

M-a fascinat dintotdeauna aceasta poveste si inca am aceeasi impresie. Are de toate... iubire neimplinita, petreceri somptuoase, superficialitate, frivolitate... interesanta combinatie as indrazni sa zic :) Mi-a placut ideea cuiva care spune ca Marele Gatsby este "o carte care trebuie citita in mai multe randuri, la varste diferite, pentru a-i intelege sensul, profunzimea si pentru a fi apreciata la adevarata sa valoare". Chiar vreau sa o recitesc, dar de data aceasta in limba in care a fost scrisa. Se gaseste la Carturesti, sper doar sa ajunga cat de curand la mine :)

Tot la ei am vazut o poza care mi-a placut si care explica relatiile destul de incalcite, de altfel, intre personajele povestii. Foarte fain explicat :)


Oricum, sper sa recitesc cartea inainte de a fi lansat filmul. In afara de poveste, ma atrage al naibii de mult ideea de a vedea un film de Baz Luhrmann (Moulin Rouge este un alt film care mi-a placut tare mult) si, nu in ultimul rand, de a-l revedea pe DiCaprio. Bun baiat. La fel de bun ca Redford :) Enjoy!


"New York, 1922. The tempo of the city had changed sharply. The buildings were higher. The parties were bigger. The morals were looser and the liquor was cheaper. The restlessness approached hysteria."

An nou, dorinte vechi

Anul 2013 a venit cu noi dorinte si cu noi kilograme :) Nu stiu cum se face, dar magia sarbatorilor vine intotdeauna cu magia sarmalelor, a gustoaselor fripturi si a delicioaselor prajituri.

Asa ca nu e de mirare ca vin si ele, kilogramele :) De care trebuie sa si scapam cumva…

Tinand cont ca suntem aprope la sfarsitul lunii februarie, mi-a luat ceva timp sa imi fac o strategie :). Si desi mi-am asumat acum ceva timp ca nu voi mai fi vreodata vreo silfida, si nici nu imi mai doresc, stima de sine cere totusi mai putine kilograme :)

Sport am tot vrut eu sa fac de cand ma stiu. Am cochetat de cateva ori cu sala, am mai si alergat prin parc, mi-a placut, dar toate incercarile mele au inceput cu mare avant si au esuat lamentabil in scurt timp. Lene, caldura mare, lipsa de timp etc.

Asa ca, de data aceasta sper sa ma tina putin mai mult :) Am inceput sa fac 10 minute de exercitii in fiecare dimineata, plus 30 de minute de mers alert. Pe strada :), pentru ca pe o banda, inchisa intr-o sala, m-as plictisi teribil.

Mai trebuie doar sa renunt la o parte de mancare, parte care se dovedeste a fi cea mai grea… Nu e usor in ziua de azi sa fii gurmand :)

Asadar, urati-mi succes! Anul acesta mutam muntii! Din nou :)

duminică, 17 februarie 2013

sâmbătă, 16 februarie 2013

Bucataria ca o joaca... In rolul principal... porumbul :)

De ceva timp, R imi tot cere mancare cu porumb. Domnului ii este pofta de porumb! Hm, curios. Intotdeauna am crezut ca uraste porumbul. Curat, ciudata situatie :) 

Am inceput timid cu o garnitura banala constand intr-un amestec din mazare, morcovi si porumb, sotat in ulei de masline, dupa care am continuat cu o "supa" de porumb. Am pus supa intre ghilimele, deoarece se vroia a fi o salata de ton cu porumb, salata verde si maioneza. Dar am avut surpriza ca, dupa ce am adaugat salata verde (spalata si foarte bine uscata) la amestecul de ton, porumb si maioneza, toata compozitia sa se transforme intr-o supa nu tocmai aratoasa. Nici gustul nu m-a prea incantat, caci salata era oarecum amaruie, asa ca de abia asteptam momentul revansei. 

Momentul revansei a fost astazi si a fost deliciooooos. De data aceasta chiar a iesit o salata :) Salata de ton cu porumb, castraveti murati si maioneza homemade! Si totul in aproximativ 15 minute! Oh, ador mancarurile delicioase, dar mai ales cele delicioase si rapid de facut :)

Ingrediente:
- 1 conserva ton bucati;
- 1 conserva porumb;
- 3 castraveti murati;
- maioneza;
- sare.

Porumbul se pune la scurs. Intre timp se taie castravetii felii subtiri (am preferat din cei murati in apa cu sare) si se prepara maioneza. 


Intr-un vas incapator se amesteca porumbul cu castravetii foarte bine storsi de zeama (ca doar nu vrem supa din nou :)), se adauga maioneza (eu am facut dintr-un ou intreg, dar am folosit mai putin de jumatate din maioneza obtinuta) si se amesteca bine. Se adauga si tonul si amesteca usor. Eu l-am adaugat la sfarsit tocmai ca sa nu il amestec prea mult si sa se marunteasca prea tare. Asta fiindca preferam tonul bucati :)

 
Se serveste cu paine proaspata si muuuuulta pofta! :)
 

Pofta buna!

marți, 12 februarie 2013

In love with shoes... Mono Shoes

Vinerea trecuta, asa, mai pe la pranz, cand te uiti la ceas si te rogi sa vina odata weekeend-ul, m-a trecut un gand... oare ce pantofi au mai scos cei de la Mono Shoes?! Nu ma mai uitasem de mult pe pagina lor de FB, asa ca da-i cu search-ul :) Astfel am aflat de noua lor pagina si de concursul care era pe ultima suta de metri. Repede cu "laicu", ca pantofii lor nu-s deloc de lepadat. Sperantele insa nu erau mari. Asa ca am si uitat. Dar seara, ce sa vezi?! Citesc si nu-mi vine a crede... "Simona Florentina Pruteanu, esti pe receptie :)? Pentru ca un robotzel mic-mic a decis ca tu esti castigatoarea concursului nostru din februarie :). Felicitari!". Meeeeee? Really me? Yes, baby! It's me, it's me :) R in tot acest timp se uita la mine si radea cu pofta. Eu topaiam :) Din ce am avut o saptamana tare aiurea, totul s-a sters cu o pereche de pantofi! Mi-am ales cei mai frumosi pantofi ever. Bleumarin cu putin de auriu. What a beautiful combination :) De abia astept sa-i port. Asa poate vine si primavara mai repede...


duminică, 10 februarie 2013

Storytellers

Varietate de calcedonie fin stratificata, alcatuita din paturi succesive, colorate in nuante de albastru, agata albastra se foloseste din cele mai vechi timpuri, cand i se acordau calitati magice. Se spunea ca apara oamenii de pericol sau era leac impotriva insomniei.   

In afara de rolul pur decorativ, se zice ca agata albastra are multiple alte calitati: 
- stimuleaza deschiderea spirituala, comunicarea si exprimarea;
- confera pace, armonie, unitate, speranta, gratie, viteza anumitor situatii trenante, calm, alinare, purificare, relaxare, inspiratie divina, optimism, bucurie, spontaneitate si promptitudine (este recomandata celor care intarzie de obicei la intalniri sau celor care nu se incadreaza in timp util sa-si indeplineasca o sarcina);
- reduce stresul, incapatanarea, obiceiurile proaste;- ajuta in cazul comunicarilor publice (pe scena, in fata publicului sau in contact direct cu publicul);
- este benefica in caz de dureri de cap, tensiune, furie, infectii, inflamatii, febra, stres, artrita, fracturi osoase, benefic pentru tiroida, nervi, pancreas, ochi, digestie, oase, unghii, digestie, vase de sange etc.

Autenticitatea cristalului este data de greutatea specifica (este o piatra grea), temperatura specifica (este o piatra rece) si de modelul specific (straturi fine paralele).












sâmbătă, 9 februarie 2013

Bucataria ca o joaca... Tiramisu cu dragoste

 
 
Nu de mult am avut urmatorul dialog:

- Simo, daca vrei iti dau o reteta de Tiramisu. Este foarte, foarte bun!
- Hm, Tiramisu zici? Pai eu fac Tiramisu de vreo cinspe ani. Aceeasi reteta, de fiecare data :) Fac Tiramisu de pe vremea cand fie nu gaseam piscoturi, fie erau prea scumpe si foloseam pandispan in locul lor :)
(dupa vreo 30 secunde)
- De cinspe ani?!
- Da, de cinspe ani :)))))))) Stii, eu anul acesta implinesc 35 :)

Trebuie sa spun ca am purtat acest dialog cu o fata care nu e cu foarte multi ani mai tanara ca mine, dar care a descoperit abia recent placerea gatitului. Nu stiu exact care a fost concluzia pe care a tras-o, dar eu de la retetea mea nu ma abat nicidecum :) Am avut si numeroase discutii despre coniac/amaretto. Tu il pui in crema? Eu in cafea. Pai eu il pun in crema, pentru ca aceasta se face cu oua crude si alcoolul conserva. De asemenea, eu nu adaug niciodata albusurile la crema, desi in cele mai multe retete de Tiramisu asa se face. Oricum, chiar si in Italia retetele variaza de la o zona la alta. Precizez totusi ca reteta o am de la un italiano vero si o redau intocmai :)

Ingrediente:
 - 1 pachet de piscoturi Savoiardi (mare, de 400 g)
- cafea rece, fara zahar
- 5 galbenusuri (de preferat de la oua de casa)
- 4-5 linguri zahar pudra
- 500 g mascarpone (mai nou pun si cate 3 cutii de 250g - cu cat mai multa crema, cu atat mai bine :))
- aprox 50 ml amaretto / coniac
- cacao

In primul si primul rand, mentionez ca toate ingredientele trebuie sa fie la temperatura camerei.

Iar acum, sa-i dam bataie. Galbenusurile se freaca cu zaharul pudra pana se spumeaza. Se adauga mascarpone, putin cate putin. La sfarsit se adauga coniacul (nu pun amaretto doar pentru ca lui R nu-i place gustul de migdale). Neaparat se si gusta... coniacul :)

Piscoturile se trec prin cafea (se tin fff putin, altfel se inmoaie prea tare si se terciuiesc, oricum le mai inmoaie si crema), si se aseaza un strat intr-un vas mai inalt, peste care se toarna un strat de crema. Se pudreaza cu cacao. Se repeta figura si... gata. La rece cu el. Trebuie neaparat sa stea la frigider, sa se inmoaie piscoturile (eu il fac de obicei de cu seara si il las sa stea pana a doua zi, deci vreo 12 ore).



P.S. La 1/3 din piscoturi (pachet mic) - aprox 15 buc, am facut o crema din 3 galbenusuri, 3 ling zahar pudra, 250g mascarpone si coniac dupa gust. Ies cam 4-5 portii. Dar n-am mai facut asa putin de secole. :)

Pofta buna!

miercuri, 6 februarie 2013

La pomul laudat sa nu te duci cu sacul...

De cand am aflat de deschiderea noului Mega Image Concept Store am fost extrem de nerabdatoare sa-i calc pragul. Consultasem si catalogul, lista de cumparaturi era deja facuta, astfel incat duminica la pranz ne-am luat inima in dinti si am purces la drum. Toate bune si frumoase, afara era o veritabila zi de primavara, asa ca am profitat de ocazie si am facut o plimbare.

Prima impresie… multa lume! Aflasem de la citiva amici care fusesera in zilele anterioare ca este aglomerat, dar parca nu ne asteptam sa fie chiar asa. Erau foarte multi oameni, mai tineri sau mai in varsta, multi dintre ei probabil iesiti de la slujba de la biserica (judecand dupa ora si outfit-ul festiv), care cautau chilipiruri cu mare indarjire. A doua impresie… standuri inghesuite, muuuuult prea inghesuite. Combinatia intre cele doua: naucitoare! Sa te feresti de oamenii care vor sa vada ceva exact acolo unde te afli tu. Sunt in stare sa te darame in atingerea obiectivelor lor marete. Fara nici macar un pardon.

Din pacate, nu am gasit mai nimic din ce imi propusesem sa testez (cartofi violeti, mangostan etc.), dar nici nu pot spune cu certitudine ca nu aveau. Au fost cateva standuri la care pur si simplu nu aveai acces din cauza oamenilor care stateau la cozi. Da, erau o gramada de cozi, si eu am fost suficient de „desteapta” cat sa ma asez si eu la una :). Am luat totusi cel mai proaspat pastrav din ultimul timp (desi oferta de aici nu se compara nici pe departe cu cea de la Metro), sushi (asta imi lipseste la MI-ul unde imi fac eu cumparaturile – e bun si la un pret pe care sa ti-l permiti), cateva chestii pe care le-as fi luat de la orice alt MI si o tona de inghetata, care pe mine m-a lasat cam rece :), dar lui R i-a placut. Mai aveau o gramada de branzeturi si rosii care aratau tare bine, dar pe acestea le voi testa cu alta ocazie. Din pacate, salatele din gradina ursului, desi erau variate ca sortiment, erau cam ofilite. Si asta desi pe toate banner-ele din zona MI ne invita la o calitate cum nu am mai intalnit…

Ah, si ce mi-a mai placut este ca au un stand cu vinuri foarte fain, cu felurite vinuri bune si chiar foarte bune, si un sommelier foarte amabil. Dar ma intreb cat va rezista acesta acolo. In afara de noi, cat ne-am plimbat pe acolo, nu am vazut pe nimeni sa il intrebe ceva…

Oricum, din cate ma inteles, acest Concept Store se deosebeste foarte putin de MI-ul din Jolie Ville. Am fost si eu o data acolo, dar nu imi aduc aminte exact cum este structurat. Nu au peste proaspat, dar doar fiindca nu a fost cerere (au avut un stand pentru o scurta perioada de timp). Asadar, nu ar fi chiar asa o noutate. Dar fata de MI-urile de cartier este mult mai ok si sincer m-as mai duce, dar doar dupa ce va mai scadea euforia oamenilor. Nu ma incumet sa mai intru intr-o asa mare aglomeratie mult prea curand.

In concluzie, la pomul laudat sa nu te duci cu sacul, dar n-ar fi rau sa ai la tine macar o traistuta :)


luni, 4 februarie 2013

O bere rece, va rog!

In newsletter-ul primit astazi de la Mujo am vazut o chestie foarte tare, o masa de lemn cu spatii integrate, pentru tinut berea la rece, la gheata. Ideea nu stiu cui ii apartine, in articol scrie ca nu este de cumparat, ci si-au construit-o unii pentru ei. Oricum, foarte ingenioasa ideea. Sa ai in gradina, intr-un spatiu cu ceva umbra (un foisor, de ex.), o astfel de masa cred ca poate fi visul oricarui barbat. Cel putin al meu barbat cu siguranta ar fi in delir daca i-as face un asa cadou :). Mie evident ca mi-ar placea cu o jardiniera in mijloc in loc de frigiderul pentru bere, cu flori sau plante verzi, dar sigur mi-ar zice ca nu-i vede rostul :)


Later edit: Am primit si linkul care va duce spre proiectul original. Cine stie?! Poate vrea cineva sa il si puna in practica :)

duminică, 3 februarie 2013

Tricouri pictate

Imi plac la nebunie tricourile pictate. Dar sa fie unicat, sau macar in serie limitata. Pana la urma, asta iti ofera ele... originalitate :)

Imi plac atat cele chic:





























(http://tricourihandmade.blogspot.ro/2013/01/lace-cross.html)
(http://tricourihandmade.blogspot.ro/2013/01/regal-flu.html )











(http://fashion.diana-ribana.ro/tricouri-diana-ribana-pictate-manual/)


(http://colibri63.blogspot.ro/2010/08/vintage-splash.html)


(http://fitedefetite.files.wordpress.com/2012/02/p1130204.jpg)




(http://antante.blogspot.ro/2013/01/lovespringsweater.html)


(http://bubbleshandmade.blogspot.ro/2013/01/fairy.html)
(http://joy-fashion.ro/index.php?route=product/product&product_id=72)

(http://www.casacrestina.ro/?p=productsMore&iProduct=10)


cat si cele haioase:


(http://tricouri-handmade.blogspot.ro/2010/05/tricouri-personalizate-cu-modele.html)



(http://jandystyle.blogspot.de/2012/04/tricou-pictat-slim.html#?=)



(http://deco-echo.blogspot.ro/2012/05/tricou-pictat-manual-hand-painted-shirt.html)


Oricum, cele de la Ilik'art sunt in topul preferintelor mele, desi le-am descoperit de curand si inca nu am achizitionat nici unul. Dar evident, cel putin unul se regaseste in wishlist-ul lunii februarie :)

sâmbătă, 2 februarie 2013

Bine ai venit, februarie!

Nu cred ca este nevoie de o zi speciala, fie ea Valentine's Day sau Dragobetele, in care sa iubesti mai mult decat in orice alta zi a anului. Dar este o chestiune de preferinta si, pana la urma, nu este nimic rau in asta. Frumos este sa iubesti. Atat.