Motivational Monday

Motivational Monday

Motivational Monday

Bucataria ca o joaca... Chocolate therapy

Pe cuvantul meu ca sunt delicioase! Si al celor care le-au gustat :) Sunt pline de ciocolata, tehnic nu cred ca se poate mai multa de atat :), si cu cat stau, cu atat sunt mai bune. Asta cu conditia sa reziste :) Se fac usor, in doi timpi si trei miscari, si se mananca la fel :) Numai lucruri bune pot spune despre delicioasele brownies. Asa ca daca va place acest desert si nu ati incercat inca aceasta varianta, it's a must! Nu degeaba este aceasta reteta in lista celor mai populare de pe Blog Culinar, o sursa nesfarsita de inspiratie culinara pentru mine.

Ingrediente:

• 200 g ciocolata amaruie;
• 200 g unt;
• 3 oua;
• 1 cana zahar;
• 3/4 cana faina;
• 40 g cacao.

Se topeste ciocolata impreuna cu untul la bain marie si se lasa deoparte sa se raceasca. Intre timp se bat ouale impreuna cu zaharul pana se spumeaza, se adauga ciocolata racorita si se omogenizeaza. Faina si cacaoa se cern si se amesteca impreuna, dupa care se adauga compozitiei de oua. Se amesteca usor, nu foarte mult, dupa care se toarna compozitia intr-o tava tapetata cu hartie de copt si se introduce in cuptorul preincalzit la aprozimativ 180 de grade C, pentru vreo 25 - 30 de minute, maximum. Ca un sfat citit tot pe blogul mai sus amintit, daca "dupa acest timp amestecul tot se misca cand scuturi tava, mai lasa-l 5 minute. Ar trebui sa formeze o crusta deschisa la culoare si brownies-urile sa fie moi la atingere, dar nu foarte lichide."

Prima data cand le-am facut, le-am gustat oarecum caldute. Au fost bune, chiar foarte bune. Dar a doua oara le-am mancat dupa ce s-au racit bine de tot. Delicioase, ciocolatoase si lipicioase :) Adica perfecte! Mai ales cu o portie zdravana de inghetata homemade de ciocolata alba cu bucati de capsuni :)

Pofta buna!

Bahmu zice ca nu-s gospodina

In weekend-ul acesta am avut ocazia sa lenevesc destul de mult. Lucky me, I know :). Da’ era si cazul. Anyway... tot lenevind eu asa, surfand netu’ la greu si avand televizorul pornit ca sonor de fundal, aud dintr-o data o voce extrem de enervanta: "Cum, n-ai tigaie Dry Cooker? Toata Romania are Dry Cooker. Nu esti gospodina daca nu ai Dry Cooker". Nu zau! Poti proba cele spuse?! :) Am ridicat atunci privirea si mi-am indreptat-o spre televizor. Stupoare! Soc! Groaza! Ochii mei au fost de-a dreptul traumatizati. In fata lor se etala o Bahmutanca "gospodina", cu un par exagerat de negru si de tapat, cu o tona de machiaj, in special dermatograf negru, evident, cu un trening roz extrem de tipator prin asocierea cu machiajul, coafura si aceesoriile sclipacioase. Oricum, Peg Bundy in anii 80 parea de o mie de ori mai gospodina decat Bahmu a zilelor noastre. Daca asta inseamna sa fiu gospodina, atunci nu, multumesc! 

Ce-ar fi marea fara soare? :)

Cu gandul la mare si la soare... Blue Topaz

Bratara din sfere de jad galben, rondele si sfere fatetate de angelit si accesorii metalice din bronz.

Are o lungime de aproximativ 19 cm, dar se poate modifica dupa preferinte, si este prevazuta cu inchizatoare tip carabina.

-----------------------------------------------------------------------------------------

Produsul este unicat!

Culorile pot varia usor, in functie de setarile monitorului.

A se evita contactul cu apa sau parfum.

Motivational Monday

Provocare

Inca nu sunt sigura cat de mult imi plac provocarile. As spune ca imi plac, dar uneori parca ma inham la mai mult decat pot duce, si atunci le urasc. Stiu, nehotarata mai sunt, cam ca orice femeie :) Dar cand vad rezultatul acestora, bucuria lucrului dus cu bine pana la capat face ca tot efortul depus sa para o nimica toata.

Cand M mi-a spus ca are nevoie de un cadou, un pandantiv sau un colier, n-am stat prea mult pe ganduri. Ne-am hotarat de comun acord sa fie un colier masiv. O cunosc pe doamna careia ii era destinat, ii cunosteam aproximativ gusturile, asa ca nu mi-a fost prea greu sa il concep. Si totusi... Pandantivul si accesorile metalice le aveam, mai aveam nevoie doar de restul materialelor. Initial am vrut sfere de onix si coral, dupa care m-am gandit sa combin onixul cu un pandantiv din crisopraz, dar nu mai mergea si cu coral, trebuia altceva, si nu gaseam acel altceva nicaieri. In ultimul moment am dat peste aceste minunate sfere de obsdidian si mi-am zis ca sunt exact ce am eu nevoie. Merg perfect cu nuantele de gri din pandantivul de agata. Onixul era parca prea dur. In final am avut noroc sa gasesc toate materialele la acelasi furnizor. Ca acesta e marele meu of. Nu gasesc mai niciodata tot ce vreau intr-un sigur loc. De cele mai multe ori trebuie sa dau ocolul la o gramada de magazine online, fiecare cu politica sa, cu termenul sau de livrare si tot asa... Asadar,  timpul destul de scurt si perindarea continua de idei in capul meu, m-au cam dus la limita. Am terminat colierul in ultima zi avuta la dispozitie, destul de tarziu...

Mie imi place ce a iesit si sper sa fie si pe placul sarbatoritei. Caci de la M am primit deja feedback si inca unul foarte magulitor :) Multumesc pentru aprecieri si incredere!

Bucataria ca o joaca... Boeuf Bourguignon

O vineri ca oricare alta... cam fara vlaga si cu gandul doar la weekend. Asa a fost ziua de ieri. Pana cand C mi-a spus ca pregateste in weekend o reteta pusa recent pe blog de Adi Hadean, Beouf Bourguignon, o reteta cu nume aproape imposibil de pronuntat :) Cand am primit si link-ul si am citit toata poezia din spatele retetei, s-a declansat jihadul. Am stiut exact ce sa fac cu ea. Forward lui R :) Omul are nevoie din cand in cand de cate o provocare, iar aceasta era una pe masura. Am intuit perfect. Cand i-am zis ca am ajuns prin Carrefour, mi-a zis sa iau musai si un Bordeaux, ca el face Boef-ul. Cu drag si speranta ca se va ridica la nivelul asteptarilor. Nonsense! Nu exista provocare careia sa nu-i faca fata. Si totusi... fara o cratita potrivita cum sa ne descurcam?! Cum si C avea nevoie de una si cum Ikea era la o aruncatura de bat, in 10 minute... mission accomplished. Cu Bordeaux-ul si cratita in brate, nimic nu mai statea in calea fericirii noastre culinare :)

Dupa o tura prin piata, R s-a intors victorios si cu ingredientele minunatului preparat. Pregatirea lor a durat putin, dar in cele patru ore cat a stat mancarea in cuptor... ni s-au cam lungit urechile. N-am stat nemancati, nu va faceti griji :) Un aperitiv cu slaninuta afumata, rosii si telemea proaspata de oaie au pregatit perfect terenul. Ajutat si de o tuica tare buna, ca eu nu ma prea impac cu slaninuta :)

Dar ca sa nu mai taraganam lucrurile... reteta o gasiti aici, dupa cum spuneam, singura diferenta fiind faptul ca eu am calit putin inainte carnea, ciupercile si ceapa, si am pus rosii proaspete in loc de bulion. Trebuia sa iau ceva si din reteta Juliei Child :). Oricum, next time, daca reusesc sa ma inarmez cu suficienta rabdare si mai am si un pic de timp, am sa prestez si reteta ei, cap coada.

R l-a servit cu niste cartofi trasi la tigaie in putin unt si aromati cu usturoi verde, dar eu am preferat o felie de paine proaspata si un pahar de Bordeaux, evident :)

Bon appétit! :)