Pentru mine Paştele nu mai este de mult ce a fost... La slujba de Înviere nu am mai fost de mai mult de cinci ani. Nu înţeleg îmbulzeala, nu înţeleg habotnicia unora, nu înţeleg biserica în general. Deşi am o relaţie extrem de bună cu Dumnezeu, biserica din ziua de azi mi se pare că nu prea mai are vreo legătură cu bunătatea şi pioşenia... Sunt convinsă că mai există preoţi cu har şi dăruire pentru ceea ce fac, dar din păcate majoritatea este de cealaltă parte... Nu mai vine nici Iepuraşul de ceva timp, aşa ca Paştele meu este mai mult o sărbătoare culinară...
Anul acesta nu am mai fost acasă, aşa că a fost ocazia perfectă să ne exersăm calităţile de bune gazde. Ne-am organizat foarte bine, ne-am trasat sarcini clare, nu ne-am abătut de la program, aşa că ne-a ieşit destul de bine, zic eu :)
Am sărbătorit împreună cu frumoşii şi bunii nostri prieteni, Cristina şi Marius, am mâncat, am băut şi ne-am vorbit, că eram oarecum restanţi la acest capitol. Unii au jucat şah pe tabletă, că nu au mai găsit piesele de şah adevărate, au ciocnit cu pahare mari sau mici, dar cel mai important este că ne-am simţit excelent şi am râs cum nu am mai râs de mult. Plus că am avut ocazia ca în sfârşit să port my lovely Aitch dress :)
În mare parte mi-a revenit mie (oroarea) onoarea să pregătesc majoritatea bucatelor, dar piesa de rezistenţă i-a aparţinut lui Radu :) Ca de obicei, când omul acesta vrea să facă ceva, pune atâta suflet şi pasiune că iese ceva dumnezeiesc! Am mâncat cea mai bună friptură de miel ever (nu i-am spus şi mamei, aşa ca rămâne între noi :))! Şi nu exagerez! Fragedă şi perfect condimentată, pur şi simplu ţi se topea în gură... Eu am pregătit drob de miel, dar şi de ciuperci, ciorbă de miel în variantă clasică şi supă cremă de broccoli pentru fete :), garnitură de cartofi si sparanghel fierţi în aburi pentru delicioasa friptură, o salată verde din grădina ursului cu leurdă, verdeţuri şi muuult ulei de măsline, prăjitură Bounty şi pască fără aluat. Reţetele deserturilor le-am luat de pe blogul Laurei Sava, un blog pe care îl ador şi pe care îl vizitez foarte des. Am încercat mai multe reţete până acum şi toate au fost excelente! A, si era să uit ce era mai important... am făcut şi ouă colorate, deşi iniţial am vrut să fac doar roşii. Au fost un aperitiv excelent, împreună cu şoncul de acasă (cine ştie cunoaşte :)), caşul puţin sărat, ridichiile proaspete şi crocante şi ceapa verde. Delicios Paşte! :)