Bucataria ca o joaca... Ce faci cand te plictisesti de joaca? :)

Gatesc de cand ma stiu, cu drag si spor :), si am o colectie impresionanta de retete. Pe unele le repet la nesfarsit, de altele am uitat si tare-mi pare rau, iar pe altele le am in folderul "to do". Asa am ajuns sa le pozez pe cele care vreau sa imi ramana intiparite undeva, iar pentru a le impartasi cu cei dragi si care mai presteaza cate ceva prin bucatarie, le mai si postez pe FB sau aici. Nimic nou sub soare. Dar...

Timpul meu liber s-a redus dramatic. Incerc sa ma impart intre munca de birou, Din Joaca, casa si, lately, musafiri :). Cand sa mai si gatesc? Seara tarziu. Well, asta n-a fost o idee tocmai buna, caci am ajuns la asa o rutina, incat mai am putin si urasc gatitul :) Asa ca am luat hotararea de a face o pauza. Nu mai gatesc decat daca chiar am chef. Daca nu, nu. Si daca chiar prestez ceva, musai trebuie sa dureze putin. Dar putin :)

Solutii alternative s-au gasit.  Profitam de faptul ca rosiile de anul acesta sunt absolut dementiale, asa ca o salata ma mai indur sa fac din cand in cand. Ce poate fi mai bun decat o salata de rosii cu ce gasesti prin frigider? O branza se gaseste intodeauna, mai adaugi o maslina, un ton, ceva... Nu imi ia mai mult de 10 minute, asa ca why the hell not?! Apoi, mancarea celor de la Homemade Food este fix pe gustul nostru, am descoperit si supele de la Calif... chiar n-ai cum sa mori de foame :) Plus ca il incurajez pe R sa-si dezvolte pasiunea sa culinara. Face nicte chestii asa de bune incat ar fi pacat sa irosim asa talent. Nu are nevoie decat de un gadget nou din cand in cand si retete pe masura. Ca unde nu-i provocare, nu-i nici spor :)

Bucataria ca o joaca... Prepelite delicioase!

Le aveam de ceva timp in congelator. Cand le-am comandat nu imi imaginam sa fie atat de mici. Cred ca erau cele mai mici prepelite din lume :) Atat de mici incat R a zis ca ar tebui sa fie ca la pescuit. Daca pestele este sub limita de marime, il arunci inapoi in balta :). Dar cu prepelitele astea, acum ca au sosit, ce sa facem? Plus ca nu mancasem nici unul dintre noi ever, asa ca why the hell not? :) Astfel ca dupa vreo doua luni de zile in care am tot glumit pe seama lor, le-a venit si randul.

Am cautat pe net ceva retete, dar ca de obicei am facut un melanj. Putin din una, putin din alta, am ajuns la combinatia perfecta intre ingredientele pe care le aveam in casa si nivelul de complexitate al metodei de gatire. In majoritatea retelor gasite, modul de pregatire parea mai complicat decat pentru un pui de o marime mai decenta :)

Am facut un bait din ulei de masline, usturoi verde tocat, salvie uscata, sare grunjoasa, piper si boia afumata. Am tavalit prepelitele prin acest amestec si le-am pus intr-o tigaie cu maner detasabil (mai tarziu va merge in cuptor, dar sa nu faceti ca mine si sa uitati sa indepartati manerul :)). Le-am rumenit pe toate partile, dupa care am pus putin vin rosu sec. Le-am mai lasat vreo 5 minute, dupa care am adaugat baitul ramas si ceva unt. Le-am acoperit si le-am bagat in cuptorul incins in prealabil la 200 grade C pentru aproximativ 20 minute. La final le-am mai lasat vreo 10 minute descoperite, sa se rumeneasca usor. Acesta a fost momentul in care am bagat tigaia cu tot cu maner. Maner care este din plastic. Norocul meu ca nici gradele si nici cele 10 minute cat l-am uitat in cuptor nu au fost suficiente sa topeasca nitel :)

Sunt extrem de migaloase. Daca muriti de foame sau nu sunteti cele mai rabdatoare persoane din lume sau pur si simplu urati sa va bagati degetele la bataie, nu vi le recomand. Dar daca doriti ceva fin si delicios, zic sa le incercati. Noua ne-au placut foarte mult. Atat de mult incat le-am refacut peste doua saptamani de la prima incercare si am si dat comanda de o noua tura :) Merg de minune cu niste cartofi noi si o salata verde. Prima data le-am servit doar cu salata, dar ulterior le-am servit cu cartofi noi fripti in putina untura, si peste care am aruncat o mana de mazare super fresh, si salata verde cu capsuni. S-a dovedit a fi foarte inspirata combinatia! Si sa nu uitam de vinul rosu sec pe care l-am desfacut special pentru dumnealor. Doar n-o sa irosim bunatate de vin?! :) 

In concluzie... declar deschis sezonul la prepelite! Pofta buna! :)

Bucataria ca o joaca... Psihedelic carpaccio :)

Carpaccio de vita as putea manca mai... oricand. De preferat la cina :) Se face repede si este o mega nebunie. 

Nu fac dupa vreo reteta anume, pentru ca in general nu respect retetele :). Totul la inspiratie sau in functie de ingredientele pe care le am la indemana. Se aseaza feliile de carne pe un platou, se stropesc cu zeama de lamaie si ulei de masline extravirgin si se asezoneaza cu sare si piper. Separat se pregateste o salata cu un dressing simplu (iarna prefer amestecurile la punga, dar din primavara pana in toamna, cat am acces la salata de gradina sunt mega happy joy :) si se aseaza peste carne. Se pot adauga capere, felii de rosii cherry, fasii de parmezan, nuci prajite etc.

Pur si simplu... un deliciu :) Pofta buna! 

P.S. Interesant fapt, am citit putin despre cum s-a nascut acest preparat. Se pare ca poarta numele unui pictor umanist, Vittore Carpaccio, desi initial preparatul nu-i era destinat lui, ci unei contese care nu avea voie sa manance altceva decat carne cruda :) Daca sunteti curiosi, puteti citit articolul aici.

 

Bucataria ca o joaca... Strawberry Fields Forever

Da, stiu. Cativa va veti stramba, cativa veti zice no way, dar sper ca macar cativa sa ziceti why not?! :) Si eu cand am citit pentru prima data aceasta reteta am strambat usor din nas. Capsuni si otet balsamic? Kind of strange, parerea mea :) Asa ca nu i-am dat prea multa atentie. Dar reteta mi-a tot revenit in minte, plus ca am tot vazut-o in diverse postari cu multe like-uri :). Doar e sezonul salatei si al capsunilor. Pai daca toata lumea o lauda cat de de buna si de minunata, de ce sa nu o incerc si eu?! Si chiar am facut-o, dupa ce zile la rand am tot uitat de intentia mea. Imi aduceam aminte tot a doua zi dimineata. Cu ciuda :) Asa ca, in momentul in care mi-am adus aminte, desi pieptul de pui era aproape gata, am decis sa o prestez rapid.

M-am inspirat de aici, dar am adaptat reteta la ingredientele pe care le aveam prin casa : salata verde creata, cateva capsuni (feliate), fasii de parmezan si nuci prajite. Pentru dressing am amestecat ulei de masline extravirgin, otet balsamic, sare, piper alb, un varf de cutit de boia dulce, putin zahar brun si jumatate de usturoi verde tocat (partea alba). Eu, dressing-ul pentru salata, prefer sa il fac intr-un borcan. Pun toate ingredientele in el, infiletez capacul bine si il agit energic. Dureaza 2 secunde :)

Rezultatul a fost unul delicios. Gustul este cel putin interesant si, cu siguranta, o voi reface cat de curand. Daca aveti curaj si sunteti curiosi, sau daca sunteti pur si simplu va plac capsunile, o puteti incerca si voi. S-ar putea sa va placa :) Daca nu, macar delectati-va cu asta :)

Pofta buna!