Bucataria ca o joaca... Boeuf Bourguignon

O vineri ca oricare alta... cam fara vlaga si cu gandul doar la weekend. Asa a fost ziua de ieri. Pana cand C mi-a spus ca pregateste in weekend o reteta pusa recent pe blog de Adi Hadean, Beouf Bourguignon, o reteta cu nume aproape imposibil de pronuntat :) Cand am primit si link-ul si am citit toata poezia din spatele retetei, s-a declansat jihadul. Am stiut exact ce sa fac cu ea. Forward lui R :) Omul are nevoie din cand in cand de cate o provocare, iar aceasta era una pe masura. Am intuit perfect. Cand i-am zis ca am ajuns prin Carrefour, mi-a zis sa iau musai si un Bordeaux, ca el face Boef-ul. Cu drag si speranta ca se va ridica la nivelul asteptarilor. Nonsense! Nu exista provocare careia sa nu-i faca fata. Si totusi... fara o cratita potrivita cum sa ne descurcam?! Cum si C avea nevoie de una si cum Ikea era la o aruncatura de bat, in 10 minute... mission accomplished. Cu Bordeaux-ul si cratita in brate, nimic nu mai statea in calea fericirii noastre culinare :)

Dupa o tura prin piata, R s-a intors victorios si cu ingredientele minunatului preparat. Pregatirea lor a durat putin, dar in cele patru ore cat a stat mancarea in cuptor... ni s-au cam lungit urechile. N-am stat nemancati, nu va faceti griji :) Un aperitiv cu slaninuta afumata, rosii si telemea proaspata de oaie au pregatit perfect terenul. Ajutat si de o tuica tare buna, ca eu nu ma prea impac cu slaninuta :)

Dar ca sa nu mai taraganam lucrurile... reteta o gasiti aici, dupa cum spuneam, singura diferenta fiind faptul ca eu am calit putin inainte carnea, ciupercile si ceapa, si am pus rosii proaspete in loc de bulion. Trebuia sa iau ceva si din reteta Juliei Child :). Oricum, next time, daca reusesc sa ma inarmez cu suficienta rabdare si mai am si un pic de timp, am sa prestez si reteta ei, cap coada.

R l-a servit cu niste cartofi trasi la tigaie in putin unt si aromati cu usturoi verde, dar eu am preferat o felie de paine proaspata si un pahar de Bordeaux, evident :)

Bon appétit! :)

Bucataria ca o joaca... Coq au vin

De mult imi doream sa incerc un coq au vin, asa ca atunci cand am primit un cocos de curte, am stiut exact ce se va intampla cu el, sau macar cu pulpele dansului:). La fel, imi doream sa incerc o reteta de-a Juliei Child, asa ca nu e de mirare ca ma gandeam serios sa prestez coq au vin-ul dupa reteta ei. Am cautat reteta, am gasit-o, am citit-o si am concluzionat... prea complicata :) Am gasit oricum o multime de variante, si cum imi place sa si improvizez, am luat cate putin din fiecare si am facut un coq au vin absolut delicios. Poate unii vor zice ca daca nu am respectat reteta originala nu mai este coq au vin, dar am pus si "coq", am pus si "vin". De unde mie imi rezulta... coq au vin :) 

Totul s-a intamplat intr-o duminica suficient de friguroasa si ploioasa cat sa ne tina in casa...

Ingrediente:

 - 2 pulpe de cocos (cu tot cu spate);

- 250 g bacon;

- 3 cepe rosii (nu am gasit arpagic);

- 2 morcovi;

- 300 g ciuperci champignon;

- 350 ml vin rosu sec;

- 2 frunze dafin;

- coniac (pentru flambat);

- cimbru;

- 1 lingurita amidon;

- sare si piper.

Intr-o tigaie mare se prajeste baconul (eu nu am mai adaugat grasime), dupa care se scoate intr-un vas. Se rumenesc si bucatile de pulpa, pana devin aurii, dupa care se flambeaza cu putin coniac. Se scot, dupa care se soteaza pe rand: morcovul (rondele), ciupercile (taiate in jumatate) si ceapa (taiata in sferturi). La final se adauga toate legumele, carnea si baconul in tigaie, se condimeanteaza cu sare si piper, se adauga vinul rosu, foile de dafin si cimbrul. Se fierbe la foc mic pana se inmoaie carnea. La final, se adauga amidonul desfacut in putina apa si se mai fierbe putin, cat sa se lege sosul.

Se serveste cu piure de cartofi si neaparat cu un pahar de vin rosu sec, alaturi. Sau doua :)

Pofta buna!

P.S. Am avut ceva temeri cu flambarea (it was my first time :)), dar mi-au ajutat foarte mult sfaturile Laurei Laurentiu. Apropo, grozav blogul ei :)